Oinsa lala’ok negosiasaun fronteira marítima no terrestre entre TL no Indonézia?

AMBENO (TOP) - Comandante em Chefe das FALINTIL atuál Primeiru-Ministru, Kay Rala Xanana Gusmão oras ne’e iha ona Indonézia hodi kontinua halo diskusaun no negosiasaun atu defini loloos soberanu Repúblika Demokrátika Timor-Leste (RDTL) ho Repúblika Indonézia iha área tasi no rai-maran nian.

Prosesu negosiasaun fronteira entre Timor-Leste no Indonézia iha dook parte rua ne'ebé la'o hamutuk maibé ho estrutura no ritmu independente; fronteira terrestre (seidauk hotu ho segmentu rua) no fronteira marítima (prosesu foun, hahu iha 2025).

Fronteira Terrestre

Delimitasaun fronteira terrestre baseia iha Tratadu 1904 no Permanent Court of Arbitration (PCA) 1914 nia desizaun, liu husi Joint Border Committee (JBC). Hahu husi tinan 2000, kuaze fronteira tomak deside ona, maibé segmentu rua sei kontinua la rezolve durante dékada balun mak hanesan;

  • Noel Besi–Citrana(Naktuka)— fronteira entre Oe-Cusse Ambeno ho Kupang (Nusa Tenggara Timur), seidauk rezolve.
  • BijaelaSunan–Oben — fronteira entre Oe-Cusse Ambeno ho Timor Tengah Utara (TTU), area Suku Manusasi.

Prosesu ida-ne'e uza Tratadu 1904 no dezizaun PCA 1914 nudar baze legál ba determinasaun no afirmasaun fronteira rai nian entre Timor-Leste no Indonézia. 

Iha tinan 2019, akordu final kona-ba pontu rua ne'e hetan progresu liu husi Agreed Principles on The Final Settlement 2019. Maibé, Primeiru-Ministru, Kay Rala Xanana Gusmão hatudu katak, iha Janeiru 2024, nia bá Indonézia hasoru Prezidente Jokowi maibé deside la asina akordu kona-ba fronteira terrestre ne’e, tanba tuir PM Xanana katak, solusaun tenke tuir de'it akordu 1904 ho Portugál no Olanda. Diskusaun kontinua liu husi Senior Officials Consultation (SOC) ronde 6 hala'o iha Nusa Dua, Bali iha Outubro 2023.

Fronteira Marítima

Ida-ne'e prosesu foun liu, la'o iha ronde formál nia okos, tuir UNCLOS:

  • Ronde 1: Dili, Agostu 2025
  • Ronde 2: Yogyakarta, 8–10 Dezembru 2025
  • Ronde 3: Singapura, 27–29 Abríl 2026 — konsidera hanesan susesu no represente prosesu ho signifikánsia partikulár iha prátika kontemporánea delimitasaun marítima, liuliu iha Sudeste Áziatiku
  • Ronde 4: Bali/Jakarta, remata iha 1 Setembru 2026 — PM Xanana Gusmão ho delegasaun sai ona bá Indonézia (28 Agostu) hodi kontinua diskusaun ida-ne'e.

Área ne'ebé negosiasaun kobre inklui: kosta súl iha Tasi Timor (nesesita negosiasaun fronteira ba parte oeste no leste), norte (enklave Oe-Cusse Ambeno hamosu asuntu espesiál tanba Indonézia sirkunda tomak), no seksaun rua tasi husi Batugade to'o Illa Ataúro no liu husi Estreitu Wetar to'o Illa Jaco.

PM Xanana explika katak, akordu iha Bali sei foka liu iha Oe-Cusse Ambeno parte fronteira marítima no fronteira terrestre kona-ba Naktuka, ne'ebé seidauk rezolve.

Akordu tinan 2023 husi governu Jokowi hatudu katak rezolve negosiasaun fronteira terrestre nain-rua ida-ne'e importante atu hahú negosiasaun marítima, alende fó impulsu ba dezenvolvimentu postu tránsitu fronteira Oe-Poli nian. Ida-ne'e hatudu katak fronteira terrestre (liu-liu Oe-Cusse Ambeno) sai baze prátika ba negosiasaun tasi nian, tanba enklave Oe-Cusse Ambeno mak parte kompleksu liu iha jeografia dahuluk.

Negosiasaun fronteira marítima bá dala-4 sei realiza iha Jakarta, iha loron 1 Setembru 2026, ho partisipasaun husi delegasaun Timor-Leste no Indonézia.

PM Xanana mós sei partisipa iha Konferénsia Honoris Causa ne’ebé organiza hosi Universidade Hasanuddin.

Tuir ajenda, PM Xanana ho delegasaun sei fila fali mai Timor-Leste iha 7 Setembru 2026.

The Oekusi Post
Author: The Oekusi PostWebsite: https://www.oekusipost.comEmail: Este endereço de email está sendo protegido de spambots. Você precisa do JavaScript ativado para vê-lo.
www.OeKusiPost.com nu’udar plataforma media online iha Oe-Kusi Ambeno, Timor-Leste ne’ebé aprezenta notísia iha área oioin iha teritóriu nasionál. Rua. Numbei, Oe-Kusi Ambeno Mobile: +670 7723 4114 Email: info (at) OeKusiPost.com

Online Counter